Trăim sub același cer...

duminică, 30 decembrie 2012

  Hart dispăru destul de repede în ceața deasă de afară, dar pașii încă i se mai auzeau în depărtare semn că mergea destul de apăsat. Pesemne discuția de la Aminia îl afectase cumva... Lisser nu se mișcă din loc decât în clipa în care nici pașii nu i se mai auzeau și asta pentru că nu dorea ca el să fie pricina întristării bunului său prieten Hart pe care tocmai ce îl regăsise. Între Lisser și Hart existase dintotdeauna o legătură puternică, o legătură care le permitea să se cunoască foarte bine unul pe celălalt și să comunice deschis nelăsând loc tainei între ei. Parcă nu ar fi vrut să se îndrepte către casă dar era târziu și îl aștepta o zi plină. Ajuns în fața ușii răsuci cheia oarecum temător, îi displăcea liniștea ce îl întâmpină din prag și îl însoții până în cameră. Capul îi vâjâia încă cutremurat de gânduri cu toate că ieșirea și aerul rece de afară îi prinseseră destul de bine. Aruncă o privire către mijlocul odaei pe a cărei dușumea zăceau încă manuscrisele sale. Toate erau începute dar apoi abandonate... Se prăbuși pe pat și închizând ochii pentru o clipă încerca să reflecte asupra situației în care se afla. În scurt timp reîntâlni tocmai starea care îl împinse afară din casă, iar simțea că se sufocă așa că dintr-o smuncitură scoase cravata de la gât pe care o aruncă pe fotoliu, lepădă apoi rând pe rând toate celelalte haine și lăsând capul pe pernă speră să adoarmă. Se foii preț de mai bine de jumătate de oră fără sorț de izbândă. Simțea prezența unui parfum ce nu îi dădea pace noapte de noapte. Se ridică și deschise larg ferestra în speranța că aerul proaspăt și rece îi vor fi de ajutor. Ridică privirea și rosti fără să vrea în șoaptă :
- "Trăim sub același cer..."

Cioburi de amintiri

sâmbătă, 29 decembrie 2012

  - La fel ca și mine venise în orașul ăsta plină de vise și speranțe. Era pregătită să lase trecutul în urmă și să-și clădească singură un viitor departe de țara ei pe care o iubea și ura  în același timp, lucru pe care eu aveam să-l descopăr doar cu timpul și...
  - Sayyid, să-mi fie cu iertare dar, trebuie să  închid! 
  -Ne dai afară Jud? Tocmai pe noi și taman acum când  își  începea povestea... stingând țigara nervos și uitându-se spre ceas se opri. Era 5:48 dimineața  în zi de duminică iar localul era nonstop doar vinerea și sâmbăta.
  -Cam temperamental domnule Hart cand vine vorba de poveștile altora de iubire, lucru pe care îl găsesc de altfel cam straniu la un om care afirmă cu tărie că nu poate iubii și care nu crede în iubire (zâmbind și căutând privirea lui Hart care îl evită uitându-se după Jud).
  -Are dreptate Jud e târziu ... și mâine, de fapt chiar azi la ora 11 trebuie să ajung la conferință dar îți promit  că nu îți voi rămâne dator cu un raspuns așa că propun să o amânăm pe altă zi. Ce spui amice ești de acord?
  -Sunt domnule Hart pentru că simt că am atins o coardă sensibilă și un suflet măcinat este suficient pentru o noapte. Te rog scuză-mi îndrăzneala de mai înainte! Promit să mă revanșez față de tine mâine seară când te aștept pe la mine la un pahar de brandy.
  -De venit voi veni cu cea mai mare plăcere dar fără brandy, cel puțin nu pentru mine. Eu nu mai beau alcool!
  -Asta îmi amintește de tine cel de acum să tot fie 4-5 ani ... da, da cam așa, nu ai vrut să pui gura pe alcool mai bine de jumătate de an! Erai recunoscut pentru fixațiile și încăpățânarea ta. Îmi amintesc și-acum că atunci când îți fixai ceva în minte nu te lăsai până nu duceai la bun sfârșit ce ți-ai propus și de multe ori strângeai o droaie de critici la adresa încăpățânării tale dar tu mergeai înaite plin de încredere! Ști, am admirat mereu asta la tine și mi-am dorit să pot fi și eu așa... Care era secretul tău?
  -Da eram... și nu e mare secret... la vremea respectivă mă lăsam ghidat de gândul că anumite defecte sunt necesare pentru existența individuală... apoi m-am lăsat păcălit de ideea că și mintea are o inimă cum și inima are o minte și asta a schimbat totul... se pare că aici drumurile noastre se despart pe mâine amice! Și să fi pregătit cu povestea să nu crezi că am să uit !!!
  -Noapte bună domnule Hart..! Pe mâine...