De ce mă tem...

  A trecut atâta timp de când ți-am simțit respirația caldă...de când te-am îmbrățișat...de la ultimul adevărat sărut...dar eu, eu nu le-am uitat. Nu aș putea nici dacă aș vrea. Mă întrebi de ce? De ce nu încerc să mă arunc în brațele altcuiva? De ce nu ofer o șansă și altui sulfet? Dar cum aș putea când tu ești încă vie în mine...și arzi tot mai tare cu fiecare zi, cu fiecare clipă ce mă ține departe de tine, cu fiecare vorbă nerostită și îmi alergi neobosită prin fiecare colț al minții mele exilate pe tărâmul nebuniei...Acolo ești liberă să îmi faci ce vrei să îmi smulgi de câte ori vrei inima din piept și să o calci în picioare fără vreun pic de milă atât timp cât la final îmi voi putea odihni din nou sufletul obosit în brațele tale...Vezi tu scumpa mea...ești încă o copilă în fața iubirii ce ți-o port... și asta îmi pot da seama numai din întrebările greșite pe care mi le arunci parcă pentru a mă înlătura. Tu nu trebuie să te întrebi cum și dacă te mai iubesc chiar și după atâta timp... când tu nu cunoști răspunsul la alte două întrebări : de ce și cât? Nu cred...de fapt sunt sigur că nici până în ziua de astăzi nu știi de ce tocmai pe tine te am ales. Și acum să aflu că îți este greu...și eu să fiu neputincios...e cea mai crudă osândă ce mi se putea da! Turbez! Nu! fierb și simt cum mă sting pe zi ce trece! Nu sunt obișnuit cu neputința! Am învins atâtea obstacole, am sacrificat tot ce aveam mai de preț!Am fost nevoit să te îndepărtez doar să te știu bine!!! Mi-am vândut sufletul, tinerețea, sănătatea,  am lăsat în urmă o carieră și familia, m-am izolat în tăcere ani buni fără să spun o vorbă cuiva despre ce simt sau gândurile mele negre și toate pentru ce...Vreau să te știu bine!!!Vreau să fii tu bine!Nu îmi pasă de mine, doar tu să fii bine! Căci pentru tine am făcut tot...De-aș putea face un schimb și să iau tot răul ce s-a abătut peste tine asupra mea atunci aș zâmbi (știu sună ciudat...), dar ce știi tu copile... ce face cu adevărat un bărbat care iubește să zâmbească?! Tu îmi ceri cu voce stinsă, crezând că mă păcălești să iubesc pe o alta...de parcă tu ești o ori și care! Cum aș putea să iubesc pe cineva pe care nu îl pot privi în ochi?Ce fel de iubire e aceea când eu aș privi pe altcineva în ochi doar ca să te văd pe tine...? Nu...căci nu pot fi bărbat fără de tine